GHIOCEI ....DE OCTOMBRIE

                      Doua raze de soare jucause si indiscrete au patruns prin fereastra dormitorului atingandu-i cu caldura moale de toamna obrazul si pleoapele-i grele.Daca soarele ajunsese in dormitorul ei era semn ca trebuia sa se trezeasca.

Se smulge din bratele somnului dulce al diminetii si cu ochii inchisi se indreapta spre baie gasind-o cu greu din cauza  pleoapelor de plumb si nisipului ce-i inglodea ochii.Apa e rece,neprietenoasa, chiar sadica, ravasindu-i fata si biciuindu-i obrazul fara mila.Un prosop moale si pufos ii vine-n ajutor inlaturand lichidul vital dar ...nedorit de data asta.Pleoapele-si ridica storurile si doi ochii mari caprui incearca sa caute un chip in oglinda.

O perie, bucuroasa ca a sosit timpul sa faca ceva ,se plimba jucaus de sus in jos prin paru-i castaniu care se revarsa in valuri peste umerii ei inca bronzati de soarele incapatanat al verii.

Prin fereastra mica si patrata, asezata  pe peretele dinspre Rasarit al incaperii,alte doua raze jucause si indiscrete au patruns si chicotesc nestingherite prin paru-i castaniu.Se rostogolesc pana spre timpla stanga  unde din joaca lor iau contur doi zulufi ca doua spirale de talas proaspat iesite din rindeaua unui iscusit tamplar...Cu zambetu-i larg si fata-i  luminata isi admira-n oglinda  zulufii si se bucura de frumoasa dimineata de toamna impreuna cu razele vesele ale soarelui vrenic ce se trezise iarasi devreme...

Intr-o clipa insa chipu-i incremeneste si din oglinda o fata speriata,contrariata si straina o priveste.Se apropie mai mult de oglinda si priveste cu atentie zulufii jucausi de la tampla stanga unde un fir argintiu sclipeste triunfator in  soarele bland al lui octombrie.Se apropie mai mult si mai mult...nu este o iluzie ,sclipirea argintie exista si persista.Deja?...Atat de devreme?Timpul nemilos isi cerea tributul.O lacrima se rupe cu greu din stransoarea pleoapelor si se prelinge tacuta pe obraz..de data asta venise toamna...

   

EL OSO ENGAÑADO POR EL ZORRO

                             De Ion Creanga

                         

Fue una vez un zorro astuto,como todos los zorros. Había buscado en  toda la noche comida y no había encontrado

nada.Como ya llego el dia, el zorro se metio bajo un arbusto, para descansar un rato con la tripa muy revuelta por estar vacia.

Al estar tumbado y con las patas estiradas, le llego a sus buenos olfatos un fuerte olor de pescado fresco.Cuando levanto la cabeza vio a lo largo del camino, una carreta de bueyes  que venia llena con pescado fresco.

 

- ¡Bien! pienso zorro.Mira la comida que yo esperaba!Y pronto sale de la selva y se extiende en el medio del camino, como si estuviera muerto.

El campesino que llevaba el carro se aserca del zorro creyendo que és realmente muerto, gritando a los bueyes Aho! Aho!. El granjero llega a la zorra, mirandola de cerca y vio que no sopla, dice:Bueno, si el zorro murió me lo llevo y le hare a mi mujer un maravilloso gorro de la piel del zorro....  Diciendo esto, agarra el zorro por la cabeza y arrastrándolo hacia la carreta lo tiro encima del pescado y luego grito a los toros que siga caminando.El carro comienza a moverse de nuevo.

Pero como el carro empiezo a moverse el zorro ladron comienzo a empujar los peces del carro hasta que no quedo ninguno luego salto el tambien y se puso a recojer todo el pescado que habia "semblado"a lo largo del camino mientras el campesino estaba preocupado de llevar bien el carro.Recogio todo el pescado y lo llevo a su arbol hueco y se puso a preparar el pescado y al comerlo con mucha gana.

El oso, estaba de paso cuando un fuerte y apetisante olor de pescado le llamo la atención y se aserco de la casa del zorro.

-Buenos dias y que aproveche dijo el oso,callendosele la baba...madre mia pero tienes muchisimo pescado me das uno que tengo mucha hambre y por la culpa de este invierno tan duro no encuentro nada de comer en el bosque.

-Ja!ja!ja! empiesa a reir el zorro,tu no sabes lo mas duro que he tenido que trabajar para conseguir esta comida y lo mucho que me costo conseguirla.Si quieres pescado fresco moja la cola como lo hice yo y tendras lo que yo tengo o mas...

-Pero como lo hicistes,dime porfavor estoy capaz de hacer lo que sea para tener unos pesces tan guapos como los tuyos.Dime lo que tengo que hacer y lo hare.

   -Pues mira, dijo el zorro sonreiendo,despues de la puesta del sol hay que ir al lago del corazon de bosque , deslice su cola en el agua y mantenerla, sin moverse, hasta cerca del amanecer.Cuando el sol esta saliendo tu con toda tu fuerza arancas para retirar la cola que seguro llevara una cantidad triple de pescado que la mia,porque tu tienes la cola mas grande y eres mucho mas fuerte que yo, y durante la noche los peces se agaran de tu cola.

El oso muy contento le dio la gracia al zorro para el gran secreto y se fue coriendo al lago esperando la puesta del sol.

Era un invierno muy duro con temperaturas muy bajas y en su alrededor todo estaba conjelado..se asercaba la noche y el frio se volvia aun mas fuerte y el viento soplaba con mas fuerza..Como el sol se fue el oso metio la cola en el lago y intento no moverse nada en toda la noche...Paso asi como una estatua toda la noche aguantando el frio casi imposible de soportar pero pensando en la cantidad de pescado que va a sacar del lago esto le dava fuerza para aguantar el frio.Sentia como algo le esta presionando,mordiendo la cola pero aguantaba pensando que son los peces que se agararon de su cola...Cuando por fin el sol se dejo ver en la mañana, el oso ,congelado de ariba abajo,tiro con fuersa para sacar la cola llena de peces del estanque pero como la cola estaba realmente pillada en el espejo de hielo del lago,porque por la culpa del frio de la noche el lago se congelo,..la cola se rompio y se quedo en el lago.El oso destrozado de dolor,con la corta cola sangrante,entendio que fue engañado por el zorro lo que le daba muchisima rabia y se fue deprisa para pillarlo y matarlo..pero el zorro ya lo estava esperando para burlarse de el..

-Ey,que pasa mi querido oso,que te paso...te comieron los peces la cola?..dijo riendose continuamente.

El oso viendo que el zorro se esta burlando de el se vuelvio loco de tanta rabia y quiso pillar el zorro para matarlo pero el zorro bien escondido en el hueco arbol cuando el oso pillaba del arbol chillaba de dolor y le pedia clemencia pero cuando le tocaba la pata al zorro le decia que es tonto que esta tirando del arbol....

El zorro se escapo con sus engaños y el oso se quedo engañado y sin cola para toda la vida.

Desde entonces el oso tiene la cola corta porque fue engañado por el zorro.

    

                                                                                     

COZONACUL BUCLUCAS

                                   

                                                                                                                                    De cand ma stiu cozonacul m-a fascinat!..Vecina-l facea rotund si mare cat roata carului si-l decora cu fel de fel de-mpletituri de-l mancai cu ochii nu alta.
Bunica-l impleatea cu mainile ei garbove si pricepute, il unge cu ou dupa care arunca mac peste el si el se rumenea si se-nfoaie-n cuptor ca un paun in zilele lui bune.
Mama-l zapacea cu rahat si stafide  iar eu faceam adevarate "expeditii" prin cozonac cu degetul in cautarea rahatului moale si cald care ti se topea-n gura asumandu-mi toate riscurile in acelasi timp.
Matusa Leana-i punea multa ,multa nuca,rom si cacao si umplea casa de arome de-ti ploua-n gura ,mai nou ,spunea ea,lumea-i pune "ciocolata de-asta din borcan" dar nu-i totuna,ca-l tine pe loc si nu mai creste la fel de bine.
Ce sa mai ,cozonacul sub diferitele lui forme si arome este cel care stie sa spuna cele mai frumoase povesti despre copilarie,despre casa parinteasca despre frumusetea,caldura si aroma Sarbatorilor de Pasti si de Craciun,despre unitatea familie,despre dragoste si dor,despre iertare si impacare despre bucurie si speranta si despre romanism.
  Dar vorba lunga-i saracia omului si daca mai continuu voi sfarsi din nou sfasiata de dor de-acasa si de fapt vroiam sa va vorbesc despre o  reteta magica de cozonac.
Multe gospodine fac cozonaci dar putine reusesc sa se mandreasca cu ei.
Auzeam in copilarie scuze cu duiumul ca faina n-ar fi avut nus´cate zerouri,ca drojdia a fost veche,ca arde cuptorul,ca ala mic a lasat usa deschisa si-a racit cozonacul,ca l-a deocheat vecina cand a venit sa traga cu ochiul...ca m-a blestemat cumnata-mea ...
Nu sunt o bucatareasa care sa se-nvarta dupa soare dar ca orice roman am si eu ambitiile mele de categoria "o data-n viata".
Am vrut de multe ori sa fac cozonac si am sfarsit prin a face tot felul de prajituri plancinte sau torturi asa ca de-un Paste, in Barcelona fiind si cu gandul dusa la aroma Sarbatorilor Pascale romanesti m-am hotarat sa fac si eu cozonac,pentru prima data-n viata mea.
De obicei nu gatesc cu reteta-n fata si nici nu masor cantitatile ,o fac asa dupa ureche si alte simturi si lumea de la masa mea e foarte multumita, grasa si frumoasa si culmea de fiecare data mancarea imi iese la fel de buna si gustoasa ; de data asta insa,fiind vorba de cozonac,provocarea anului in materie de bucatarie,am hotarat sa fac lucrurile ca la carte.
 Am luat "biblia"bucataresei din biblioteca de Sanda Marin si am inceput sa caut reteta de cozonac.De-ar fi fost numai una ce simplu ar fi fost dar am gasit o droaie de feluri de cozonaci si cu greu am reusit sa ma hotarasc la unul.Deja aveam emotii si-mi aminteam de-un proverb pe care uneori il spunea bunul meu tata:"Daca toate mustele ar face miereeee"..ei da,..miere nu dar cozonac tot fac imi ziceam eu dupa care-l auzeam din nou:"Toate pasarile zboara dar nu ca randunica!"...Porfavor tata,ai incredere-n mine!!!
..In sfarsit am mai citit reteta de cateva ori,am insemnat cantitatile trebuincioase pe hartie si-am plecat la cumparaturi.
Am cumparat 8kg de faina,vreo 50 de oua si toate cele necesare conform retetei tinand cont ca-mi propusesem  sa fac 4 cozonaci si 4 tavi de pasca.Mi s-a parut un pic ciudat ca am umplut un portbagaj cu cele necesare pentru 8 cozonaci dar la pagina 208 Carte de bucate Sanda Marin in niciun moment sau paragraf nu se mentioneaza cati cozonaci ies dintr-un Kg. de faina atunci eu crezand ca dintr-un kg de faina iese un cozonac am purces la indeplinirea marelui vis, am inmultit totul cu 8 ,am cumparat un lighenus mai maricel care sa-mi cuprinda toate ingredientele,mi-am pus sortul la brau, mi-am suflecat manecile si m-am apucat romaneste de treaba.
Am framantat,am batut,am amestecat ,am intins, am sucit si-am invartit dupa care am acoperit aluatul cu-n stergar nou, asa cum vazusem la mama ca zic cine stie o fi si asta vreun secret, i-am adus un calorifer in bucatarie sa-i fac cald si l-am lasat sa se odihneasca si sa se "faca mare".
Am lasat aluatul la crescut si am plecat sa cumpar patru tavi de cozonac.Acum alta dananaie n-am gasit pe nicaieri asa tavi late si lungi cum stiam ca avea mama acasa pentru cozonaci dar pana la urma am luat 8 mai mici zic sa bag 4 o data si sa pregatesc alte patru constienta ca asa o sa dureze mai mult dar orice sacrificiu era mult prea mic pentru un scop atat de nobil...
Era sambata di-naintea Pastelui si ideea ca voi participa la slujba de-nviere si voi imparti cozonac romanilor de la biserica imi dadea aripi sa zbor dar am zburat doar pana ce am ajuns acasa unde-n bucatarie ma astepta o mare surpriza.
Cand am intrat in bucatarie, ce sa vezi?!?!...aluatul meu de cozonaci se prelingea ca lava unui Vezuviu pe masa si pe scaune in toata splendoarea lui..Pana aci mi-a fost!..Acum ce ma fac?..Sanda Marin nu avea nicio solutie pentru aceasta situatie fara precedent si aluatul continua sa se reverse molcom peste marginile lighenusului meu verde de plastic.Doamne,lumineaza-ma!..O sa curga pe jos....eram disperata.Cozonac imi trebuia mie,acum ce fac?
Evricaaaaaa!..Am gasit solutia salvatoare!Ligheanul de rufe!:)))))).L-am insfacat repede, l-am spalat cu toate cele dupa care am mutat aluatul miscator in el,adunandu-l de pe masa si de pe scaune...tensiune arteriala incepe sa mi se stabilizeze si incerc sa ma concentrez la pasul urmator ca venise seara deja si eu nu-mi puteam reveni din sperietura...Am avut tot timpul insa sa-mi revin din sperietura pentru ca am copt cozonaci toata noaptea pana-n ziua de Pasti la 10 cand am bagat ultimele tavi cu ochii injectati de somn.
 

 
Intr-un final fusese 32 de cozonaci si pasca la un loc..Am copt toata noaptea pasca si cozonac in ce am nimerit,tavi,vase de iena,forme de tort si prajituri doar doar oi termina aluatul buclucas din ligheanul de rufe care cu cat inaintam in noapte cu atat mi se parea ca se face mai mult.
Umpluturile au fost dintre cele mai nastrusnice:..cu tot ce avem prin casa fructe,legume,nuca,stafide,cacao dupa ce s-a terminat cacao am pus nutela dupa ce s-a terminat nuca am pus alune ,dupa ce-am terminat alunele am pus cocosul ,dupa ce am terminat branza am pus dulceata de gutui...si tot asa am facut ordine prin toate rafturile cautand umplutura pentru cozonaci si pasca.

Cozonacii au crescut si sa-u infoiat in tot felu,au iesit ca la mama acasa si-au mancat si gastele din cartier cozonac ca era din belsug.
M-am convins inca o data in plus ca Barcelona este un loc binecuvantat de D-zeu,care face adevarate minuni:)..Hristos a inviat in acel an fara mine iar in ziua de Pasti am dormit ne-ntoarsa cu satisfactia ridicata la patrat insa vazandu-mi bucataria plina de cozonaci si tavi de pasca toate claie peste gramada.Am inviat si eu spre seara sa ciocnesc un ou rosu cu cei dragi si sa mananc o bucata de cozonac romanesc de Barcelona.
                                                              Hristos a-nviat!
 
P.S.Ulterior multe gospodine mi-au cerut reteta magica dar n-am spus-o nimanui ,ramane un secret de familie care va trece din gura-n gura din generatie-n generatie :))))
                                                                                                                           A din A

CARNATI DE PLESCOI ........DE BARCELONA

                                                                            Ideea carnatilor de Plescoi .......de Barcelona a venit  intr-o zi de toamna tarzie cand am dat nas in nas prin centrul Barcelonei cu o turma de oi speriate de moarte si care dirijata de fortele de ordine comasate pentru actiunea "Transhumanta",sub ochii uimiti ai trecatorilor, a luat directie de  Pirinei.

Atunci am inteles ca oile inca mai exista,si inca mai urca iarna la munte si coboara primavara la camp.

In timp ce furata de peisaj eu admiram tumultul de oi capii care scanteiau in toate partile sarind peste gardulete si borduri profitand de iarba proaspata a rondurilor din centrul metropolei sotul meu ,fire practica, ii ceru numarul de mobil ciobanului,pentru orice eventualitate.:)
Astfel ca intr-o frumoasa dimineata de noiembrie am plecat pe urma turmei de mioare iberice in inima Pirineilor Catalani, nu inainte insa de a contacta telefonic cu mandrul ciobanel tras ca prin inel,al mai ortoman cu oi  mai multe ,mandre si cornute.
 
 

   
GPS-ul a stiut drumul pana la o rascruce de drumuri dupa care n-a mai recunoscut pajistile si ne-a lasat in voia Domnului care ne-a ajutat sa gasim stana cu pricina unde ne-au intampinat doi caini ciobanesti de marimea unor juncani buni numa´ de pus la jug.Nu s-au aratat prea ospitalieri pentru ca de la primul salt al lor insotit de un latrat puternic si gros si pana la fluieratul ciobanului mi-a trecut toata viata pe dinaintea ochilor.

Salvatorul meu,ciobanul cu fluierul de os,ce canta duios, ne-a intampinat calm si ne-a spus ca oile-s pe pajiste,sa asteptam ca trebuie sa le aduca....da,ciobanii sunt calmi vorbesc rar si concis probabil in orice limba si in orice loc fie ca-s ciobani din Carpati fie ca-s din Pirinei.
 

I-am cerut baciului o mioara stearpa ca sa fie mai grasa numa´buna pentru carnatii nostri de Plescoi pe care eram hotarati sa-i facem.Lucrurile au mers ca pe roate :au taiat-o, au jupuit-o ,au aranjat-o si cat ai clipi oaia a fost in portbagaj si 80 de euro in buzunarul ciobanului.
Ajunsi acasa am scos toata carnea de pe oase si-am pus deoparte carnea de pe pulpele din spate  pentru pastrama.

  Pastrama unsa cu toate mirodeniile: usturoi,sare,piper,boia si cimbru a fost imbatata cu vin alb si uitata vreo saptamana la macerat.

Pentru carnati am tocat 3/4 carne de oaie si 1/4 de vita.Seul,la loc de cinste,a fost trecut si el prin masina de tocat si amestecat cu carnea ;el se va topi in dogoarea neiertatoare a jarului atunci cand carnatii vor ajunge pe gratar. 
     

         Matele au trecut si ele prin procesul de curatare dupa metoda traditionala: cureti si speli la ele pana-ti vine acru dupa care le intorci pe partea cealalta si faci acelasi lucru,in final le dai o clateala cu otet pentru a le "lua greata"atat lor cat si tie.Important este sa ramana curate si albe ca zapada.

       Oasele ramasese curate ca lacrima parca adunate de pe garla si cum nu vedeam la ce ne-ar fi putut folosi le-am impachetat in cateva pungi si le-am aruncat la gunoi la containerul pentru resturi alimentare din spatele blocului.Consultand insa reteta pentru faimosii carnati de Plescoi am aflat ca unul dintre ingrediente este zeama de oase...am rupt-o la fuga sa caut oasele la gunoi inainte ca acesta sa fie ridicat si sa raman in pom...chiar nu vedeam de unde as fi putut cumpara oase de oaie.Am recuperat oasele buclucase le-am spalat "cu clor"(sa nu faceti asta!!!!:))))si le-am pus la fiert.

 
          Usturoiul ,asa cum bine stiti, pentru a-l curata mai usor il pui in apa si se curata singur :)))
 

 
   Localizarea carnatilor in zona Plescoi este datata dupa razboaiele ruso-turce din sec. al XVIII-lea,cand multi bulgari si sarbi au trecut Dunarea si s-au asezat in zona Buzaului unde au inceput sa cultive legume printre care si ardei iute.O parte din sarbi s-au asezat in zona Berca -Plescoi si au preferat sa condimemnteze carnatii din partea locului cu ardei iute uscat si macinat.Incepand cu sec. XIX acest produs s-a preparat cu precadere in satul Plescoi care a devenit "patria"acestor carnati uscati si foarte condimentati a caror reteta merge din gura-n gura trecand de la o generatie la alta dar "daca stranuta mata cand ii gusta" e semn ca marfa-i buna.:)

                                 

     Cum stiam ca mata nu am sa-mi  guste carnatii ,am facut praf o legatura de ardei iute pe care-o aveam agatata-n bucatarie cumparata de la un targ medieval ,ca de....mai bine sa fie decat sa nu se-ajunga...eu la ardei iute nu ma zgarcesc niciodata :)))

Am pisat usturoiul,am incalzit o cracuta de cimbru si-am frecat-o intre palme deasupra ligheanului cu carnea tocata ,am pus si-un praf de piper si am adaugat zeama de oase cam 200 ml la 1kg de carne  si evident sare dupa gust nu prea multa insa ,carnatii  mai scad cand ii lasi la uscat si afumat si exista riscul sa iasa prea sarati nu ca n-ar fi buni dar cer si mai mult vin :)

       Am amestecat bine toate ingredientele magice intre care cateva grame de pasiune,un strop de romanism, o lingurita cu varf de traditionalism ,o mana de colaborare si multa,multa tragere de inima dupa care am lasat sa se odihneasca vreo doua ore atat carnea  cat  si intreaga echipa de bucatari care au contribuit la obtinerea acestui nou produs:Carnati de Plescoi de Barcelona :)

 Cine a facut de fapt carnatii?...Adelina evident,mezina familiei care este nelipsita din bucatarie mai ales cand se intampla lucruri "ciudate"spune ea adica altceva decat ceea ce face mami de obicei.

Nu am avut palnie speciala pentru carnati de Plescoi dar cum romanu-i inventiv s-a solutionat si aceasta problema si cu o viteza naucitoare carnatii de Plescoi de Barcelona se incolacesc in platoul care devine tot mai neincapator.
In cazul in care va aventurati la asa ceva nu uitati sa ungeti matele cu un pic de ulei ca treaba sa mearga ca ....unsa!:))

 Odata terminate matele de umplut carnatii se lasa o zi doua la zvantat  dupa care pot fi consumati asa cruzi sau gatiti.

   Noi insa dornici sa miroasa carnatul un pic a fum am improvizat o afumatoare si cu cateva buturugi de vie din podgoria Freixenetului am facut o fumaraie pentru carnatii nostri de Plescoi de.... Barcelona.

   Carnatii de Plescoi uscati si afumati se spune ca sunt o nebunie udati cu vin rosu de Pietroasele...... ai nostrii insa  au fost udati cu vino tinto de Rioja care uda al naibii de bine..va asigur eu!:))

 

 Carnatii de Plescoi de Barcelona se pot manca uscati si afumati la metru sau la cat se poate....si va asigur mata noastra,mezina familiei, a stranutat cand i-a gustat!:))

 

Carnati de Plescoi de Barcelona....marca inregistrata!:)

CELE MAI INALTE TURNURI DIN BARCELONA-episodul 2-TORRE AGBAR

Turnul Agbar, in ciuda tuturor polemicilor si criticilor din faza de proiect ,la lumina rezultatului final devine unul dintre punctele de atractie ale Barcelonei, un punct de referinta,un fantastic edificiu care nu lasa pe nimeni indiferent.
Inca de la distante apreciabile oamenii il privesc cu uimire,il fotografiaza,il filmeaza si emit comentarii pline de uimire pe seama lui.
Jean Nouvel, arhitectul acestui monumental edificiu ,spune despre propria lui opera de arta ca nu este un zgarie nori in conceptul nordamerican dar ca pentru Barcelona care nu este un oras pe verticala reprezinta un zgarie nori nu numai prin inaltimea lui de 142m cat si prin impozanta,forma,culoare si structura."Proiectul este un act al gandirii si daca nu se poate vorbi despre el in termeni artistici,filosofici,plastici,arhitectonici tehnici si tehnologici ...nu indeplineste conditia cruciala a arhitecturii "..mai spune acesta.

Constructia mult controversatului turn "cu forma de penis"cum foarte multi il criticau si-l considerau chiar vulgar pentru magnifica metropola,incepe in martie 2001 si dupa ce timp de 5 ani inghite nu mai putin de 132 milioane de euro va fi inaugurat in septembrie 2005 de catre Familia Regala cu fastul cuvenit.

Turnul poate fi contemplat din diferite puncte ale Barcelonei si s-a convertit in unul dintre edificiile emblematice ale orasului alaturi de" Sagrada Familia" sau "La Pedrera".

Aspectul edificiului a fost comparat cu "o catastrofa congelata" arhitectul acestui edificiu reusind sa construiasca haosul,haos dat de cele 4500 de fereste patrate 92cm,care alcatuiesc fatada si care nu repeta niciodata aceeasi secventa matematica sau luminoasa.Fiecare fereastra este conectata cu propriul cablu la tabloul de comanda de la subsolul edificiului astfel incat desfasurarea matematica a acestui  haos vertical pare mesajul codificat al unui extraterestru.

La construirea turnului au lucrat 1.174 de muncitori si au fost folosite 60.000 de placi de sticla.Cele 4500 de iluminatoare sunt prevazute cu LED-uri care cu doar 10%din energia necesara unui sistem traditional asigura iluminarea intregii suprafete a edificiului obtinandu-se nu mai putin de 16 milioane de culori.

Este evident ca tehnologia,deci calculatorul controleaza acest muzeu unic al luminilor si culorilor rotative si face ca diferitele imagini,si jocuri de lumini si culori sa se perinde pe suprafata de 16.000m patrati ,parca inghetata a turnului.


   
   
   
   Arhitectul acestui magnific edificiu a declarat ca inspiratia pentru alegerea formei i-au dat-o stancile fusiforme ale Montserratului ,o formatiune muntoasa situata in apropierea Barcelonei ,un monument de forta a naturii in fata timpului dar si leagan al spiritualitatii si culturii catalane.


  Aceasta arhitectura ,spunea Jean Nouvel,provine de la pamant dar nu are greutatea pietrei dar ar putea sa fie foarte bine ecoul unei obsesii ale formei catalane aduse de vantul misterios care sufla in Montserrat.

Edificiul de 142m are 28 de etaje 21 fiind ocupate de Compania Apelor din Barcelona "Agbar",companie cu o vechime de 140 de ani care se ocupa cu gestionarea apelor si a mediului ambient ,cu o prezenta in alte noua tari din Europa si America Latina.
Arhitectul insusi spune ca edificiul este o masa fluida care a perforat pamantul,suprafata lui evocand apa:lina,continua dar si vibranta si transparenta si uneori oglinda in care se reflecta luminile spectacolului lumii.

  In functie de momentul zilei sau al noptii,in functie de anotimp sau in functie de eveniment ,spectacolul de lumina, culoare si uneori de sunet este altul.

 
 

 

   La cumpana dintre ani oamenii se aduna sa vada spectacolul inedit oferit de Compania Agbar pe imensul monitor rotativ ..nimeni altul decat Turnul Agbar din Barcelona. 

 

   Din cele 28 de etaje 21 sunt ocupate de birourile Companiei Apelor cum am mai spus ..cei care isi desfasoara activitatea 8 ore pe zi in interiorul acestui edificiu se considera privilegiati si spun ca lumina colorata care-i guverneaza le da o stare de jovialitate precum si vederea extraordinara pe care o au de la oricare dintre cele 4500 de ferestre.

...3 etaje sunt ocupate de catre instalatiile tehnice...

iar unul dintre etaje este ocupat de restaurant.

  Ultimul etaj,al 31-lea este destinat privitorilor....

Opinia publica in 2001:"Vreau sa-mi exprim disgustul total fata de viitorul turn al apelor din Barcelona.Este oribil si vulgar"
Opinia publica in 2005:"Curajos,interesant,important....unic si mirific proiect!"

Spectacolul oferit de Turnul Agbar la cumpana dintre ani.
 

A fost supranumit deasemeni "Turnul care atinge cerul".

                                               
   Adunate de ....A din A.

STAREA VREMURILOR

In ultimele zile vremurile in tara noastra au fost deosebit de instabile.
In zonele centrale ale capitalei a  plouat izolat cu pietre si pulane, pe arii restranse  inregistrandu-se furtuni insotite de descarcari de plutoane de jandarmi care pe alocuri au aruncat fumigene si gaze lacrimogene.
Asemenea fenomene atmosferice au avut loc deasemeni si in Crisana,Maramures in centrul si vestul Transilvaniei.
 

S-au inregistrat deasemeni intensificari locale ale confruntarilor in Bucuresti si izolat in restul zonelor tarii Moldova ,Banat, Crisana centrul Transilvaniei dar si in restul Munteniei si Dobrogea.
 

Astazi la pranz cerul va fi mai mult noros,va ninge izolat cu manifestanti razleti ,vantul va sufla pana la moderat din directia Palatului Victoria iar la Palatul Cotroceni vremea va fi  frumoasa si nu se vor inregistra conditii de precipitatii sub forma de lapovita si ninsoare cum s-a anuntat in zilele anterioare.
 

PROGNOZA PENTRU ZILELE URMATOARE
 
In intervalul 18-22 ianuarie,orele 17-24 temperaturile se vor ridica treptat atat in randul manifestantilor cat si in randul jandarmilor culminand cu depasirea indicelui de confort termic mai cu seama joi, cand opozitia isi anunta prezenta in strada alaturi de manifestanti.
Datorita miscarilor masive de aer cald din directia protestatarilor temperaturile ridicate  se vor face simtite trecator si in Moldova, Crisana si pe alocuri in zona centrala si de vest a tarii cu precadere pe parcursul zilei de maine.

In partea a doua a amiezii,datorita confruntarilor cu masa de aer rece care vine dinspre interne exista riscul aparitiei unor formatiuni noroase tip comulunimbus astfel deasupra pietelor apar conditii pentru precipitatii mixte:pietre,petarde,fumigene,bastoane,ghivece sau alte obiecte contondente care pot continua pana spre seara cand acestea se vor intensifica si cantitati insemnate de manifestanti vor disparea in rafale in dubele jandarmilor ,dube care se vor deplasa cu o viteza variabila de 50-60km/h spre diferite sectii de politie din Capitala.

Conditiile favorabile formarii poleiului politic vor genera multiple aparitii publice care vor face apel la calm si la liniste si care vor prognoza imbunatatirea vremurilor in zilele urmatoare.
   
     
     
         
 

Datorita conditiilor nefavorabile care se anunta masina personala a presedintelui va fi dotata cu lanturi antiderapante,cauciucuri de stare de urgenta si scuturi antidemonstranti.

In functie de evolutia si intensitatea fenomenelor prognozate Administratia Nationala a Timpurilor probabile va veni cu atentionari sau avertizari meteorologice ulterioare.
 

Meteorolog de serviciu:ADINA DEDU